| Lacul Sf Ana |
Ziua 1
Am plecat dis de dimineata inspre Baile Tusnad, primul loc in care ne-am propus sa ramanem o noapte. Drumul ales: Bucuresti – Ploiesti – Valea Prahovei – Brasov - Sfantu Gheorghe – Baraolt – Baile Tusnad. Pana la Brasov am fost de foarte multe ori, asa ca voi sari peste aceasta bucata de drum, in speranta ca o voi lua la puricat cu alta ocazie!
Prima oprire: Sfantu Gheorghe. Inca de la intrarea in judetul Covasna drumurile au fost foarte bune, lucru care ne-a bucurat foarte mult. Si linistite. Fara aglomeratie si cu soferi calmi care nu fac 100 de depasiri fara sens. Am ajuns la Sfantu Gheorghe aproape de pranz si ne-am propus sa facem un tur al orasului. Curat, frumos, linistit. Principalul obiectiv turistic este Biserica fortificata reformata din secolul XIV. Din pacate ne-a fost foarte greu sa o gasim pentru ca indicatoarele aproape ca lipseau sau la un moment dat se intrerupeau si nu stiai incotro sa o mai apuci. Am incercat in zadar sa vorbim cu locanici, chiar si cu cativa politisti comunitari, dar din pacate, nestiind maghiara, nu am reusit sa ne intelegem deloc! Refuzau efectiv sa ne vorbeasca in limba noastra, care, in principiu, e si a lor. Dupa stradanii indelungi am reusit sa gasim biserica. Un edificiu impresionant, datand din 1332, conform primei atestari istorice. Dincolo de zidurile fortificate foarte inalte ne-a impresionat in mod deosebit cimitirul din jurul bisericii. Te simteai ca intr-un parc, nefiind nimic funebru deoarece lipseau cu desavarsire crucile. In locul acestora la fiecare mormant erau asa numitele kopjaf, stalpi funerari din lemn sculptati in diverse motive traditionale.
Am plecat mai departe spre Baraolt, un orasel la fel de micut si de linistit. Nimic impresionant de vazut aici, insa drumul spre Baraolt este o intindere de paduri si vai pline de flori si fluturi. Am facut un mic picnic intr-o poienita ferita pe unde trecea un parau rece si cu apa curata. Si am fotografiat fluturi de toate culorile care veneau si ni se asezau pe maini!
| Sf Gheorghe |
Am plecat mai apoi spre Lacul Sf. Ana, singurul lac vulcanic din Romania. Peisajele pana sus la lac sunt minunate insa am ramas cumva dezamagiti cand am ajuns acolo si am observat ca este de fapt un foarte mare strand natural. Erau mii de oameni care faceau plaja, gratare, inotau si se plimbau cu barcile pe suprafata lacului. Mare parte localnici. Din punctul meu de vedere nu este un lucru normal. Acolo ar fi trebuit sa fie rezervatie naturala. Frumos totusi ca era extrem de curat si ca in apropierea lacului erau inca tufe cu fragi, mure si afine.
Spre seara am ajuns la Baile Tusnad unde am inoptat intr-o cabana cocheta ai caror proprietari, desi unguri, vorbeau totusi scalcit romana.
Si aici: http://smartwoman.hotnews.ro/Romania-cu-drag-La-drum-inspre-comorile-autohtone-
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu